Furtuna era atat de puternica incat Al-Maruk, isi da seama ca va fi greu sa scape, si ordona piratilor ca cine scapa cu viata sa se intalneasca la o data si intr-un loc anume pentru a continua activitatea de piraterie in continuare, iar daca nu supravietuiesc suficienti pentru a putea continua pirateria, sa imparta comorile adunate sis a traiasca in bogatie cate zile or mai avea. Cand nimeni nu mai avea vre-o speranta de scapare, Al-Maruk si piratii lui au fost martorii unei aparitii bizare, nemaivazute. Acestia au vazut cum din valurile marii se ridica o nava metalica sub forma de piramida, pozitionandu-se deasupra corabiei lui Al-Maruk, si cu un scut invizibil protejand-o pentru a nu fi lovita de valuri si sfarmata, in timpul aceste, celelalte corabii din flota acestuia nu au avut nici o sansa in fata valurilor fiind scufundate. Cand furtuna s-a potolit, nava zburatoare s-a retras inapoi in apele din care a iesit, si Al-Maruk a ramas cu multe intrebari fara raspuns. El nu credea in explicatiile religioase, asa ca a
Intors pe continent, Al-Maruk a tocmit un scrib, oferindu-i cu un sac mare de bani, si i-a dictat toata intamplarea, rugandu-l sa faca cat mai multe copii ale acestei relatari pentru ca aceasta sa nu se piarda in timp, si sa fie uitata. In present exemplarele care au supravietuit se afla in colectii private, si se spune ca acestea contin un cod inca nedescifrat, probabil odata cu descifrarea acestui cod, se va afla locatia pesterii lui Al-Maruk, si a comorii acestuia si implicit a craniului de cristal purpuriu.