Trecutul si viitorul omenirii, scris pe peretii unei pesteri din China

Trecutul si viitorul schimbarilor climatice ar putea fi deslusit pe peretii pesterii Dayu, situata in muntii Qinling din centrul Chinei, unde o echipa internationala de cercetatori a descoperit inscriptii unice referitoare la efectele pe care schimbarile climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole. Cercetarile, al caror rezultat a fost publicat in Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondente intre evenimentele istorice si perioadele de seceta, care au lasat o urmă de nesters in stalagmitele pesterii. Intr-o regiune cu clima dominata de muson, unde 70% din precipitatiile anuale se produc in numai cateva luni, o usoara decalare a sezonului ploilor poate avea consecinte dramatice, cateva zile in plus sau in minus putand insemna o diferenta intre seceta si inundatii.

Intre 1520 si 1920, populatia a efectuat mai multe procesiuni in pestera, lassnd drept marturie inscriptii pe peretii ei. De exemplu, in ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei imparatului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane in pestera pentru a lua apa de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang s-a rugat pentru ploaie in timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diversi edili locali, guvernatori, personalitati au intrat in pestera, sursa de apa in perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeitatilor lor langa lacul dragonului, intinderea de apa din interior.

Inscriptiile corespund unor momente de grea incercare pentru populatie. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete in regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, in mijlocul unei mari perioade umede, inscriptiile descriu munti care plang din cauza secetei si pe locuitorii care vin sa viziteze pestera in iulie sau in august, in timp ce musonul ar fi trebuit sa fie in toi. Comparatia dintre arhivele istorice, inscriptiile gasite in pestera Dayu si analiza chimica a stalagmitelor a permis sa se stabileasca o corelatie intre evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arata ca evenimentele la care se refera inscriptiile din pestera Dayu au provocat serioase probleme sociale, precizeaza studiul, citand seceta din 1890, care a cauzat o foamete severa si a declansat pe plan local o instabilitate sociala care a condus la un conflict feroce intre guvern si civili in 1900.

S-a stabilit, de asemenea, o legatura intre perioadele de seceta si declinul unor culturi. Cand oamenii nu au suficienta apa, dificultatile sunt inevitabile si survin conflictele, explica Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. In ultimul deceniu, indiciile gasite in pesteri si in lacuri au aratat o posibilă legatura intre schimbarile climatice si prabusirea mai multor dinastii din China n ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan si Ming, adauga acesta.

Exista exemple de ramasite pamantesti, unelte si vase de ceramica gasite in pesteri, dar este exceptional sa se descopere ceva ca aceste inscriptii datate. Combinate cu indiciile gasite in formatiunile geologice din pestera, aceste inscriptii au fost un element crucial pentru a confirma legatura dintre clima si arhivele geochimice din grota, precum si efectul pe care il are seceta asupra unui peisaj.

In plus, cercetatorii estimeaza ca modelarea concretiunilor calcaroase sugereaza ca precipitatiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuti. Dat fiind faptul ca muntii Qinling sunt o zona de acumulare a apei si adapostesc numeroase specii pe cale de disparitie, printre care ursul panda urias, ei sugereaza ca este imperativ sa se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitatiilor si/sau la episoadele de seceta. Situatia este diferita de cea de pe vremea in care au fost efectuate aceste inscriptii, dar noi suntem in continuare vulnerabili la aceste evenimente, afirma Dr. Breitenbach. Cercetatorii dau asigurari ca există posibilitatea ca aceasta perioada de seceta intensa si prelungita sa se repete in aceeasi regiune la sfarsitul lui 2030. De aici, importanta de a se pune in practica o strategie pentru a se face fata acestei schimbari in materie de mediu.