... ...

Coroana de Otel a Regilor Romaniei

loading...

coroana de otel a romanieiDupa cucerirea independentei Romaniei (1877) s-a pus problema modificarii statutului international al tarii si schimbarea rangului domnitorului Carol. Astfel in toamna anului 1878 Consiliul de Ministri a hotarat ca domnitorul sa poarte titlul de Alteta Regala, iar dupa doi ani, în 1880 era reglementata si continuitatea succesiunii la tronul Romaniei in conditiile in care Carol I nu avea urmasi directi. La 13/25 martie 1881, in Adunarea Deputatilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca Romania sa ia titlul de Regat iar Carol si mostenitorii sai – titlul de Rege al Romaniei. Festivitatile proclamarii regatului au fost stabilite pentru 10/22 mai 1881, cand se implineau cincisprezece ani de la urcarea principelui Carol pe tron. Pentru Carol I s-a confectionat o coroana din otelul unuia dintre tunurile turcesti capturate de romani la Plevna, in timpul razboiului din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricatie germana, marca Krupp. Coroana de otel a Romaniei a fost confectionta la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii. Coroana reginei Elisabeta, desi simpla si ea, a fost confectionata din aur, fara pietre pretioase. Aceasta a fost purtata in ocazii solemne de catre toti regii Romaniei incepand cu incoronarea din 1881. Regele Ferdinand I al Romaniei coroana regnei romanieia purtat-o la incoronarea sa de la Alba Iulia. Mihai I a fost incoronat cu aceeasi coroana si uns Rege de catre Patriarhul Romaniei Nicodim Munteanu, in catedrala patriarhala din Bucuresti, chiar in ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regasit, intre anii 1881 si 1947, si in stema nationala, cat si pe monedele tarii. Coroana de otel a fost faurita de catre elevii si soldatii meseriasi ai Arsenalului Armatei din Bucuresti. S-au facut trei modele aproape identice. Unul dintre ele a ramas la Muzeul Arsenalului, nefiind terminat, cercul frontal diferind de acela al celorlalte doua modele. Al doilea, modificat, a fost asezat pe globul purtat de aquila din varful unei coloane de piatra din Bulevardul Carol, Piata C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfintit la Mitropolia din Bucuresti in ziua de 10 mai 1881 si se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane si tot atatea margaritare, impodobit cu modele de pietre pretioase, toate stilizate din otel. Cele opt fleuroane sunt unite, in varful coroanei, de crucea Trecerea Dunarii. Coroana cantareste 1.115 grame si este realizata din zburatura unui tun, partea din fata a tevii, de calibru 90 mm, fabricat la F. Wohlert din Berlin.

loading...

Spre a comemora faptele stralucite savarsite de tara si Domnul Carol, pe tun, sub turaua otomana care poarta semnatura sultanului Abd Al-Hamid nepotul lui Mahmud intotdeauna Victorios, este scrisa urmatoarea inscriptie: DIN ACEST TUN LUAT DE OASTEA ROMANEASCA LA PLEVNA IN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S’A LUCRAT IN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMANIEI CAROL I – X MAI MDCCCLXXXI. Tunul s-a pastrat in 10-mai-1881-romania-regat-rege-carolMuzeul Arsenalului pana la desfiintarea muzeului, apoi a fost mutat in actualul Muzeu Militar National. In prezent, Coroana de Otel este o piesa reprezentativa a patrimoniului cultural national si este expusa la Tezaurul istoric al Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. O copie fidela a coroanei se gaseste si la Castelul Peles. Decizia de a se confectiona o coroana de otel, in locul uneia de aur, are o inalta semnificatie politica si filosofica, reflectand, in acelasi timp si conceptia lui Carol I despre monarhia moderna. Incoronarea s-a desfasurat in dimineata zilei de 10/22 mai 1881. Regele nu a dorit a fi uns si incoronat in biserica Mitropoliei renuntand la vechile obiceiuri. El a refuzat incoronarea formala, deoarece a considerat coroana doar ca un atribut simbolic al noului stat independent, care si-a castigat statutul prin forta deciziei poporului roman si a armelor sale, pe campul de batalie. Dupa semnarea Proclamatiei de incoronare de catre cei doi suverani, cortegiul a pornit spre Palat. In sala tronului coroanele au fost aduse de presedintii Corpurilor legiuitoare. In discursul sau, Regele Carol I a declarat „… Cu mandrie primesc aceasta Coroana, care a fost facuta din metalul unui tun stropit cu sangele eroilor ordinul Coroana Romanieinostri si care a fost sfintita de biserica. O primesc ca simbol al independentei si puterii Romaniei.” Omagierea dinastiei a fost astfel contopita intr-un singur moment, 10 mai, prin trei evenimente istorice diferite: cincisprezece ani de la urcarea pe tron a principelui Carol I, obţinerea independentei Romaniei (9 mai 1877) şi proclamarea Regatului Romaniei (14 martie 1881). Cu ocazia proclamarii Regatului, Carol I a instituit cel de-al doilea ordin national romanesc, Coroana Romaniei, si a specificat in Regulamentul de infiintare al decoratiei, ca micuta coroana din centru sa fie din otelul aceluiasi tun capturat la Plevna.

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Close